Ce este
colonoscopia ?

Colonoscopia reprezintă o procedură diagnostică sau terapeutică în timpul căreia se efectuează examenul intestinului gros (rect și colon).

Colonoscopia este în general efectuată pentru investigarea anumitor simptome gastrointestinale precum: sângerarea la nivel intestinal, durerea abdominală, modi􀀁carea tranzitului intestinal. De asemenea, este indicată atunci când se suspectează prezența polipilor colonici sau a tumorilor de la acest nivel.

O colonoscopie de control (screening) , în absența oricărui simptom este necesară a fi efectuată pentru persoanele cu vârste peste 50 ani și pentru oricine cu istoric de polipi sau cancer colorectal în familie.

Avantajele
colonoscopiei.

Prin intermediul colonoscopiei se pot efectua tratamente la nivelul intestinului gros pentru anumite afecțiuni, tratamente ce pot preveni evoluția către boli grave (ex. rezecția polipilor colonici ce pot evolua către cancer).

Este important de știut faptul că, anumite leziuni de mici dimensiuni pot 􀀁 ratate la examenul colonoscopic, mai ales în cazul unei pregătiri insu􀀁ciente, și din acest motiv este indicat să reveniți pentru a efectua o nouă colonoscopie conform indicațiilor medicului Dvs.

În comparație cu alte investigații ale colonului precum enema baritata, colonoscopia “virtuală” sau colonoscopia prin “capsulă endoscopică”, singură metodă care permite prelevarea de biopsii și intervenții terapeutice precum rezecția polipilor este colonoscopia clasică.

Cui îi este recomandată
colonoscopia?

În România, cancerul colorectal ocupă locul 3 la numărul de decese de cauza malignă, deși cancerul colorectal este de fapt una din puținele afecțiuni neoplazice care poate fi descoperită timpuriu și implicit prevenită.

Iată de ce, în scop profilactic, oricărei persoane trecute de 40 ani i se recomandă colonoscopia pentru screeningul cancerului colorectal chiar dacă starea sa de sănătate este aparent bună.

De asemenea, colonoscopia este recomandată persoanelor care:

  • prezintă anemie, pierdere în greutate sau alte simptome digestive fără o cauza aparență;

  • au antecedente in familie de polipi colonici sau cancer cu localizare digestivă;

  • au test pozitiv la prezența sângelui în scaun (test Adler pozitiv);

  • au suferit colecistectomie (operație de îndepartare a colecistului) cu 5-10 ani în urmă;

  • suferă de boli inflamatorii intestinale (ex Boala Chron sau colita ulcero hemoragică);

  • au fost diagnosticați în trecut cu polipi și/sau cancer colorectal;

Cum trebuie sa va pregătiți
pentru colonoscopie?

În vederea efectuării unei colonoscopii de calitate, intestinul trebuie să fie curat, pentru a permite endoscopistului să vadă cu acuratețe întreagă mucoasa colonică. Fără o pregătire adecvată, este posibil că examenul să nu decurgă în condiții optime și să fie nevoie de repetarea acestuia. Din acest motiv este foarte important să citiți instrucțiunile de pregătire pentru colonoscopie și să clarificați cu medicul  eventualele nelămuriri.

Cu 4-5 zile înainte de procedura este necesară excluderea  alimentelor ce conțîn reziduurilor celulozice (legume și fructe cu coji, semințe ). Cu 24 ore înainte de colonoscopie se  consumă numai lichide clare ( apă, ceai, suc, supă strecurată) în orice cantitate doriți (nu lapte).  Soluția de Fortrans se prepară prin dizolvarea fiecărui plic într-un litru de apă plata (pe măsură ce beți dizolvați pe rând fiecare plic)  Cei patru litri de Fortrans se beau divizat în două prize, 2 litri în dupamasa din preziua examinării, ceilalți doi în dimineață examinării, nu mai târziu de 4-5 ore înainte de procedura.

Dacă aveți greață în timpul consumării soluției de pregătire, puteți aștepta 30 minute și apoi puteți relua administrarea  soluției.(se bea mai ușor dacă se adaugă zeamă de lămâie) Dacă greață persistă, sau apar alte simptome supărătoare în timpul pregătirii(dureri abdominale, lipsa eliminării scaunului)  este necesar a contacta medicul.

În timpul administrării soluției de pregătire pentru colonoscopie, veți avea mai multe scaune (până la final, apoase)  ce ar putea provoca iritația zonei din jurul anusului. În vederea prevenirii acestei reacții este indicat să va spălați cu apă călduță fără săpun după fiecare scaun, să folosiți șervețele umede pentru toaletă locală și să folosiți regulat o crema de protecție locală (ex. Bepanthen).

Vă rugăm să informați medicul dacă:

Cum decurge analiza?

În timpul colonoscopiei, se folosește un colonoscop (un tub lung și flexibil cu diametrul de aproximativ 1 cm) pentru a examina suprafață internă a colonului. Colonoscopul conține la un capăt o mică camera video și o sursă de lumina. Imaginile de la nivelul tubului digestiv sunt preluate cu ajutorul camerei și proiectate pe un monitor (ecran) . De asemenea, ele pot fi înregistrate. În cazul efectuării de manevere terapeutice, în timpul colonoscopiei, endoscopistul va introduce prin canalele de lucru ale colonoscopului diferite accesorii (instrumente) ce vor fi folosite pentru manevră respectivă (ex. rezecția polipilor). În timpul investigației, dacă este necesar, se vor preleva fragmente bioptice (biopsii), care vor fi ulterior studiate la microscop de către medicul anatomopatolog.

Care sunt riscurile
colonoscopiei?

Colonoscopia este în general o manevră sigură și bine tolerată,cu un grad variabil de disconfort în timpul sau imediat după examinare (balonare, crampe abdominale) având o rată a complicațiilor cuprinsă între  0,3% (pentru colonoscopia diagnostica) și 2,3% (pentru colonoscopia terapeutică).

Cele mai importante riscuri ale colonoscopiei în general și mai ales ale colonoscopiei terapeutice (ex. rezectia polipilor) sunt reprezentate de: sângerare, perforație și sindromul de coagulare postpolipectomie.

este de obicei nesemnificativă și este rar întâlnită în cazul rezecției polipilor mici (sub 1 cm). Apare de obicei în cazul rezecției polipilor mari (peste 1cm) cu o rată de 1-2%. În cazul rezectiilor leziunilor foarte mari (peste 2-3 cm) sângerarea se poate manifestă în până la 20% din cazuri. În foarte multe cazuri se poate manifestă prin emisia de cantități mici de sânge roșu – vișiniu prin scaun la scurt timp după rezectia polipului.

Există și posibilitatea unei sângerări întârziate (la 12 ore până la 21 zile după polipectomie). În acest caz este necesar a contacta medicul Dvs curant. Uneori sângerarea poate fi importantă. În aceste situații trebuie să anunțați de urgență medicul Dvs. Este posibil că o nouă colonoscopie în vederea opririi sângerării să fie necesară. Foarte rar, intervenția chirurgicală ar putea fi necesară.

semnifică ruperea / fisurarea peretelui intestinului . Rata de perforație variază între 0,1-0,3% din cazuri. Este foarte rară în timpul manevrelor de diagnostic (poate apare pe un colon patologic) și mai frecvența în timpul colonoscopiei terapeutice (ex. rezectia polipilor mari, dilatare). Manifestările perforației includ – durere severă a abdomenului, distensie marcată a acestuia. Majoritatea perforatiilor necesită intervenție chirurgicală promptă.

reprezintă arsura peretelui intestinului după rezecția polipului . Se manifestă în 0,5-1% din polipectomii.  Apare în special după rezecția polipilor de mari dimensiuni (peste 2 cm) situați în partea dreapta a colonului. Se manifestă de obicei la 1-5 zile după manevră (febra, dureri abdominale) În cele mai multe cazuri nu este nevoie de intervenție chirurgicală. Este însă necesar să rămâneți în spital pentru tratament și observație.

uneori pot apare reacții alergice datorate medicamentelor folosite pentru anestezie (și anume senzație de greață, uscăciunea gurii, urticarie) sau la locul puncției intravenoase (umflătură, roșeața), dar acestea sunt de scurtă durata.

Scroll to Top