Gastroscopia
Endoscopia
digestivă superioară
Spre deosebire de celelalte metode de investigare, endoscopia digestivă superioară se remarcă prin acuratețea diagnosticului, putând detecta leziuni care nu sunt vizibile prin efectuarea radiografiei cu bariu .
De asemenea, în comparație cu “endoscopia cu capsulă”, endoscopia digestivă superioară este unică metodă care permite recoltarea biopsiei pentru determinarea naturii leziunii depistate sau confirmarea prezenței Helicobacter Pylori, cauza principală a ulcerului gastric și duodenal.
Cancerul gastric și cel esofagian pot fi diagnosticate cu ajutorul endoscopiei, însă mai important este faptul că endoscopia digestivă poate depista cancerul în faza preclinică, cu mulți ani înainte ca pacientul să acuze disconfort și să fie conștient de prezența acestei boli.
Cui ii este recomandată
endoscopia digestivă superiaoră (EDS)
-
În cazul in care apar urmatoarele simptome :
- simptomele dispepsiei,durere-disconfort în etajul abdominal superior,senzație de sațietate precoce,greață.
- simptome care sugerează boală de reflux gastroesofagian(pirozis,gust acid),care persistă sau recidivează imediat după un tratament de probă (administrat la 2-3 săptămâni).
- scăderea accentuată în greutate.
- anorexia
- disfagia – greutate la înghițire
- hemoragia digestivă.
- anemia -
Pentru supravegherea și depistarea leziunilor :
- ulcer gastric la care nu s-a prelevat biopsie la prima endoscopie sau biopsia a avut un rezultat neconcludent.
- polipoze familiale
- stomac rezecat in urma cu peste 15 ani.
- esofag Barrett -
Pentru prelevarea de biopsii :
- biopsia D2
- in suspiciunea de sindrom de malabsorbtie(diaree,anemie feripriva neexplicata). -
Supravegherea varicelor esofagiene la pacientii cirotici.
În ce constă
examenul endoscopic?
Înaintea endoscopiei, pacientului i se prezintă aparatul folosit și i se explică în ce constă investigația. Endoscopul este un tub flexibil cu diametrul de 0,9 cm; este mai subțire decât degetul mic de la mâna, și de asemenea mai subțire decât bolul alimentar pe care îl înghițim în timpul mesei.
Pacientului i se precizează faptul că se lucrează în permanentă pe calea digestivă astfel încât căile respiratorii nu sunt blocate și se poate respiră în voie, find sfătuit să respire adânc și rar pe durata întregii investigații.
Pacientului i se administrează apoi spray Lidocaina în cavitatea bucală cu rol de anestezic local precum și o injecție intravenoasă cu un calmant – Dormicum. Această dublă anestezie are rolul de a liniști pacientul și de a reduce eventualul disconfort, pacientul rămâne însă treaz, aude ce spune medicul și poate execută instrucțiunile acestuia în timpul endoscopiei.
Pacientul este culcat pe partea stânga pe masă de consultație și o piesă bucală este introdusă între incisivi pentru a preveni lezarea endoscopului. După această pregătire, medicul introduce endoscopul în cavitatea bucală a pacientului și îl ghidează apoi cu blândețe în timp ce parcurge esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire numită duoden.
Sursă de lumina și camera video din capătul endoscopului permit observarea în detaliu a interiorului segmentelor investigate, iar canalul de lucru permite introducerea de mici instrumente cu ajutorul cărora se pot preleva biopsii sau se pot rezeca eventualii polipi depistați. Imaginile video sunt stocate astfel încât la plecare pacientul primește pe suport DVD înregistrarea întregului examen endoscopic.
Endoscopia durează câteva minute și se face în regim ambulatoriu, pacientul putând pleca acasă în aceeași zi.
Pregătirea pentru endoscopia digestivă superioară
Pentru reușită endoscopiei trebuie că segmentele tubului digestiv superior să e libere de resturi alimentare. Pacientul nu va mânca nimic cu 6 ore înainte de endoscopie fiind permis doar consumul de apă plata.
După endoscopie
Dacă endoscopia indicaă prezența unei afecțiuni, pacientul va urma indicațiile medicului gastroenterolog. În afecțiunile tubului digestiv superior (esofag, stomac, duoden) tratamentul indicat de medicul curant trebuie însoțit de un regim corespunzător.